De multe ori am fost pus intr-o situatie dificila cand prietenii, cunostintele mele sau chiar ziaristii mi-au pus o intrebare aparent usoara: ce se invata mai usor, schiul sau snowboardul? De data aceasta incerc sa dau un raspuns cat mai complet pentru cititori...

In primul rand, la intrebarea, care dintre aceste doua sporturi poate fi insusit in cel mai scurt timp, nu va pot da un raspuns exact. Durata insusirii unui sport depinde de loc, de circumstante si mai ales de aptitudinile fizice precum si de motivatia elevului. In acest caz inca nici nu am vorbit despre cel mai important lucru, mai precis despre etapele cunostintelor invatate. In cazul acestor doua sporturi, etapele sunt foarte diferite. Cu toate ca schiul si snowboardul sunt doua sporturi asemanatoare, metodele de instructaj sunt foarte diferite.

Conform statisticilor Burton, la inceputuri, cand nu s-au concretizat inca temele exacte, dupa primele doua zile de instructaj, multi elevi s-au lasat de snowboard. Conform unor statistici intocmite in 1994-96, din 10 oameni care au incercat acest sport s-au nascut doar 2-3 snowboarderi, iar restul de 70-80% au cedat datorita esecurilor si accidentelor. Tocmai din acest motiv, “contactul fizic” a devenit o practica consacrata de instructaj.

In timpul primelor ore de instructaj practic de snowboard, instructorul si elevul sunt in contact fizic. Pana ce elevul va insusi in intregime technica de derapaj, instructorul il tine, paseste langa el si ii ofera sprijin pentru a-si gasi echilibrul. La schi nu primim un asemenea ajutor, dar nici nu este cazul, deoarece pozitia nu este una neobisnuita pentru elev, in timp ce miscarea asimetrica a pozitiilor din snowboard necesita acest tip de ajutor. Cand cel care invata snowboradul si ajunge la etapa de insusire a virajelor cu derapaj, va primi deasemenea un ajutor, desi mai putinca la inceputul procesului de invatare.

Dupa atat efort depus, nici nu este de mirare faptul ca snowboarderii incepatori, in conditii ideale de vreme si de partii, dupa trei zile, aluneca individual si exerseaza virajele cu derapaj, iar dupa at cincia zi coboara cu viraje legate. Partea mai grea urmeaza dupa acestea, deoarece dupa virajele cu derapaj, urmeaza adevaratele dificultati: virajele pe muchie, sau pe canturi. Cei care invata snowboard, uneori se opresc in acest punc, chiar definitiv. Nu avem nici o statistica privitoare la numarul celor care reusesc sa insuseasca perfect virajele pe canturi. Dupa estimarea mea personala, numarul acestora se misca intre 15-20%, care este un procentaj nespus de mic.

Vorbind iarasi despre schi, aici grupurile sunt mult mai mari in numar, de aceea ajutorul permanent nu este posibil, asadar incepatorii se chinuiesc mai mult pentru a-si insusi aceste cunostinte.

Schiorii, care au deprins deja cunostintele de baza, sunt mult mai motivati sa ajunga la nivelul mediu sau avansat, astfel procesul de invatare este mai simplu decat in cazul snowboardului. Aici ne intalnim cu problema principala al instructajului de snowboard, deoarece elevul, datorita aspectului tineresc al acestui sport, nu mai este motivat sa mai avanseze. Astfel, cei care invata snowboardul, se despart mult mai devreme de instructorul lor decat ar fi cazul in mod ideal. Snowboarderii care au o pozitie gresita, vor arata un exemplu gresit celorlalti, iar pe cei avansati ii vor privi ca picati din cer.

Avansarea snowboarderilor este ingreunata si de faptul ca pentru instructajul incepatorilor aproape fiecare organizatie recomanda folosirea echipamentelor moi – snowboarduri freestyle, legaturi respectiv bocanci moi. Pe de o parte, unul dintre motive este ca technicile prin derapaj sunt mai usor de efectuat in aceste echipamente, iar pe de alta parte, statisticile vanzarilor de echipamente de snowboard ne obliga categoric la acest lucru. Deoarece, 90% din vanzari vine din echipamente moi, si doar 10% din bocanci si legaturi dure. Insa technicile de conducere pe canturi sunt mai usor de invatat cu ajutorul echipamentelor dure. Aceasta contradictie se poate observa si in performanta snowboarderilor de pe partii. Pentru multi dintre acestia, snowboardul este egal cu insusirea virajelor prin derapaj, si – in primul rand pentru tineri – cu folosirea parcurilor de distractii (snowparks).

In final, putem declara ca la nivel de incepator, in circumstante ideale, desi procesul de invatare a snowboardului este mai usor si mai rapid, incetinirea progresului sau chiar oprirea definitiva dupa aceasta, este vizibila. In cazul schiului, dimpotriva, dupa etapa mai lenta de inceput, progresul este mult mai intens si mai persistent. Din acest motiv, acest drum poate fi considerat drumul mai usor, depinde de unde privim intrebarea: de la prima zi, sau dupa obtinerea rutinei.

by TIMI