Exista unele cazuri cand un schior vrea sa devina snowboarder. O initiativa care nu poate fi decat sustinuta. Procesul trecerii nu este insa atat de simplu cum pare, dar ne imbogateste cu experiente de neuitat.
Sa ne gandim putin: in ce consta diferenta intre aceste doua sporturi alpine? Conditiile fizice de baza, necesare pentru practicarea acestor sporturi, precum: zapada, versanti, gravitatie si canturi – sunt identice, nu si echipamentul sau pozitia trupului insa.
Factorul decisiv in cazul snowboardului este legat de asimetrie. Duritatea echipamentului este un lucru secundar in acest caz. Al doilea factor decisiv este miscarea concomitenta a celor doua picioare, cel mai interesant lucru privit din perspectiva unui schior. Insa armonia miscarii spectaculoase in cazul snowboardului este data de acesti doi factori.
Miscarea de snowboard, precum si cea de schi, ofera senzatii unice datorita schiurilor carving. In cursul miscarii, rolul principal ii apartine cantului. Greutatea trebuie distribuita in mod egal si constant pe intreaga circumferinta al virajului. Acest lucru poate fi realizat doar daca trupul se misca ca un intreg.
Incepatorii ar putea sa creada, ca aceasta pozitie asimetrica ar distruge armonia miscarii, insa din contra, aceasta faciliteaza armonia. Insa cei care vor simti cu adevarat senzatia deosebita al acestui sport vor fi schiorii avansati, de aceea vor depune si mai multa energie si entuziasm decat incepatorii.
In cursul primelor ore al instructajului, schiorii mai avansati beneficiaza doar de un singur avantaj: ei cunosc deja muntii. Deoarece zapada aluneca la fel, versantii sporesc viteza, iar la final tot trebuie sa tragem frana.
Aceste idei sunt evidente chiar si pentru incepatori, dar din pacate nu se imbina cu experienta. Schiorii mai avansati au trecut deja peste aceste experiente, de aceea ei sunt mult mai constienti, au mult mai mare grija de ceilalti si de sanatatea lor proprie, vad multe lucruri prin care pot evita accidentele.
Pe de alta parte, cunostintele din domeniul schiului reprezinta mai degraba un dezavantaj al insusirea snowboardingului. Miscarea obisnuita nu poate fi fortata cu acest echipament, ne lipseste plugul obisnuit, pentru a ne da siguranta. Aceste momente se vor ivi doar la primele ore, iar cu un ajutor potrivit, franarea la snowbard, oprirea si derapajul vor deveni alternative usor accesibile.
De multe ori se poate intampla ca elevii percep mult mai greu partea catre stau cu spatele. Acest lucru este evident mai ales la schiorii care invata acest sport pe cont propriu. In acest caz putem fi martorii unor ˝back turn-uri˝ urate, iar pentru spectatori nu va reiese in nici un caz frumusetea si supletea snowboardingului.
Urmatorul pas este folosirea si obisnuinta cu teleschiul. Poate la acest punct se simte cel mai intens efectul binefacator al experientelor anterioare. Intr-o locatie optima, cu obisnuinta necesara, succesul folosirii teleschiurilor este garantat 100%, care va pune punct la sfarsitul mersurilor pe jos si urcarilor obositoare.
Dupa insusirea virajelor prin derapaj, schiorii care au incercat deja technica virajului condus pe canturi cu schiurile, vor insusi intr-un mod mult mai constient si mai usor technica canturilor la snowboard.
Snowboarderii incepatori primesc aproape intotdeauna echipamente moi, deoarece in prima perioada al instructajului derapajul “de siguranta” (miscarea perpendiculara liniei de cadere, unde greutatea se distribuie egal pe ambele picioare) si virajele cu derapaj sunt mult mai usoare de insusit in aceste echipamente. Insa dupa insusirea acestor abilitati, va urma o avansare uriasa, care apare la doar 10-15% din elevi. Cei care ajung la un nivel, unde virajele cu snowboardul sunt conduse perfect pe canturi, sunt foarte putini, insa cei care ajung la acest nivel, au reusit datorita experientelor aduse de la schi.
In final, trebuie sa mentionam ca dupa o saptamana de instructaj de multe ori auzim de la unii schiori ca au crezut ca snowboardul este mult mai dificil...